Terug naar Encyclopedie

Perioada de probă în contractele de muncă temporare

Contracte temporare: perioada de probă max. 1-2 luni, altfel nulă. Influențează regimul lanțului și concedierea; verificați CCM și depuneți cereri la judecătorul de la secția de contencios social.

1 min leestijd

La contractele de muncă temporare se aplică reguli stricte pentru perioada de probă. Pentru contracte mai scurte de șase luni, maxim o lună, mai lungi două luni, conform articolului 7:667a BW. Altfel, perioada de probă este nulă, cu efect retroactiv. Acest lucru este relevant pentru lucrătorii interimari sau muncă sezonieră. CCM-urile pot stabili reguli derogatorii, dar niciodată mai lungi decât legea. O perioadă de probă nulă blochează concedierea unilaterală și activează regimul lanțului (maxim trei contracte, doi ani). În practică, observăm că agențiile de interimat fac adesea greșeli, ducând la cereri de chemare în judecată. De exemplu: o perioadă de probă într-o comandă de două săptămâni este întotdeauna nulă. Angajații păstrează astfel protecția împotriva concedierii și acumularea de vechime. Sfat pentru angajatori: integrați perioada de probă în CCM-ul de Interim și menționați explicit. Angajați: verificați la intrarea în serviciu. În caz de dispută, depuneți o cerere la judecătorul de la secția de contencios social pentru declararea nulității. Acest lucru protejează eficient forța de muncă flexibilă. Modificările legislative recente din Legea Muncii și Siguranței consolidează această poziție. (197 cuvinte)